Traditionalul "Sarbatori nefericite!"
Posted by Bitter Tramp
on
21:11
in
broken heart,
buzau,
cadouri,
Mos Craciun,
optimism molipsitor,
pom de craciun
Cand ma-sa-n pizda a venit iar Craciu', nu pot a spune. Cert este ca e aici, e nervos si vrea sa curga sange. Pai sa se face niste emoragii atunci!
Nici nu ma mai obosesc sa fac teoria cacatului pe bat despre cat de cacat e acum si ce frumos era cand eream si noi copii cu muci la nas si cacat la cur, caci e fumata figura. Da' era frumos, tre' sa zic.
Nu mai zic de treaba cu colindatorii, da-i in pula mea, m-am mutat la etaju' 3 si n-am lift, se-mbata si cad printre balustrade pana aici. Sarmanii copii.
Sa spun de aia cu...? Nah.
De Craciun, copiii mei, mergeti acasa, ca nu-i vreme de droguri si haos, ii de liniste si magia sarbatorilor, ce pula mia? Ii vreme de spintecat caltabosu' cu scobitori, de mancat carnatz in matz, de ganduri bune, sanatacus si familie.
Ii vreme de luat lu' ma-ta bibelou, lu' tac-tu fular si lu' frac-tu pula, ca ti-a mancat ciocolata toata copilaria.
Ii vreme de amintiri frumuase, nu de tristãtzuri.
Cum ar fi.
Intr-un an, aia batrani tot intarziau achizitionarea de arbori coniferi, asa ca am incins cu frate-mio o Greva brazilor de ne-am pisat pe mineri. Am lipit peste tot prin casa f'o trei s'te de biletele cu Greva brazilor scris cu marcar negru, de n-am avut un semestru caiete dictando la scuala. N-aveai loc sa dai o basina ca hop! beletu'. Aveam vreo 9 ani. Acum, la 20, sunt cel putin 3 ani de cand nu s-a mai infipt un glob in ramura la noi acasa. Si mi-e dor si cred ca am plans in primul an cand mi-am dat seama ca nici nu va mai fi vreunul vreodata.
Asa cum am plans si cand am aflat ca nu exista Mos Craciun. Ca-ntr-un Ajun, mama s-a gandit ca s'tem marisori deja si cu ce ne-om fi dat si noi cocosi ca stim ca-s ei, ca vorbesc colegii, ca hai scoateti ciucalataaa si-a ajuns la concluzia ca e cazul sa ne spuna. Si s-a dus la vecina de vizavi, unde ascunsese cadourile pentru nesimtiti, le-a colectat si le-a adus la boraci, unde boracii se bateau sub bradul de Craciun. Asa si pe dincolo, uite asta-i un joc Scrabble, hai sa-nvatam cuvinte, copii, mai ales tu Misule, ca esti analfabet, asta-i o caseta cu Pasarea Colibri ca tot ascultam noi la picap, pijamale si alte cacaturi. Si se duse fata la culcare, unde a plans infundat ore-n sir, in speranta ca ce stie mama, las' ca vine Mosu' si-mi aduce alt cadou. Sau nu-mi aduce, da' sa vie. Si-a plans fata cu amar, deznadejde si sincer ca un copil, cum nu mai stiu demult sa plang, ca n-ascultase si ea un Mos Craciun cu plete dalbe, ci Canarul galben ca un galbenuuuus.
Pomana porcului, mancatzash. Cand calaream porcu' parlit cu frate-miu si ce distractie pe noi ca ne hatanam pe un animal mort si-i bagam deshtele-n ochi. Copii fara jucarii. Mirosul de Craciun nu-i de cozonac si scortisoara, ii de Matache Macelaru', ba. Tataia care-mi facea un carnat numa' mie, ca eram basinoasa si nu mancam usturat, il lega cu ata rosie si-l atarna in camara de mancam din el pana-n iunie. Masa de Craciun, cu mama, tata, mamaia, tataia, frate-miu. Sangele meu, taticu', in zi de sarbatoare. Tataie s-a dus, mamaie si ea dupa el, sa-l cicaleasca acolo si el sa joace sah, tata a dat-o pe mama afara din casa asta vara si mama are orgoliu de pisda si probabil vrea divort, iar tata e un netrebnic si e singur, frate-miu-i taximetru si-asa mi-e ciuda, ca-i baiat destept, iar cu frate-miu cel mare, al' doar al lu' tata, n-am vorbit din vara, ca am fost prea comoda, desi mi-e drag si dor de el.
Si-am sa fim de Craciun doar eu si Ganja, pisica mea cea handicapata, ca respira de zici ca se destructureaza. N-o sa ma duc acasa, ca nu mai am. Radacinile mele s-au dus, odata cu toate cacaturile pe care le-am mentionat mai devreme. Mamei i-au imbatranit ochii asa de mult in asa de putin timp si-s tristi si seci de prefer sa-mi spal un cutit in stomac decat s-o necajesc. Dar o fac, totusi. Cand l-am pupat si luat in brate pe tata recent, nici n-a stiut cum sa reactioneze. Mi-a tras cateva scatoalce parintesti pe cocoasa de mi-au dansat plamanii. Sa fie decenii de cand nu l-a mai pupat cineva.
Dac-as fi stiut cum va fi Craciunul peste cativa ani... n-as fi facut nimic probabil. La fel cum nu fac nici acum, ca nu prea-i loc de intors. Da'-s amintiri multe. Multe si frumoase, taticu', ca pentru suflet, asa.
"Dar de-acusi", zise el cu glas sfarsit, ridicand un piciorus, "dar de-acusi s-a ispravit."
Vorba lu' un drag de baiat, "Am ales sa nu imi pun sufletul aici, sa nu regret cand o sa ma intorc."
De data asta, io mi-l pun. In sange. Craciun fericit.
Nici nu ma mai obosesc sa fac teoria cacatului pe bat despre cat de cacat e acum si ce frumos era cand eream si noi copii cu muci la nas si cacat la cur, caci e fumata figura. Da' era frumos, tre' sa zic.
Nu mai zic de treaba cu colindatorii, da-i in pula mea, m-am mutat la etaju' 3 si n-am lift, se-mbata si cad printre balustrade pana aici. Sarmanii copii.
Sa spun de aia cu...? Nah.
De Craciun, copiii mei, mergeti acasa, ca nu-i vreme de droguri si haos, ii de liniste si magia sarbatorilor, ce pula mia? Ii vreme de spintecat caltabosu' cu scobitori, de mancat carnatz in matz, de ganduri bune, sanatacus si familie.
Ii vreme de luat lu' ma-ta bibelou, lu' tac-tu fular si lu' frac-tu pula, ca ti-a mancat ciocolata toata copilaria.
Ii vreme de amintiri frumuase, nu de tristãtzuri.
Cum ar fi.
Intr-un an, aia batrani tot intarziau achizitionarea de arbori coniferi, asa ca am incins cu frate-mio o Greva brazilor de ne-am pisat pe mineri. Am lipit peste tot prin casa f'o trei s'te de biletele cu Greva brazilor scris cu marcar negru, de n-am avut un semestru caiete dictando la scuala. N-aveai loc sa dai o basina ca hop! beletu'. Aveam vreo 9 ani. Acum, la 20, sunt cel putin 3 ani de cand nu s-a mai infipt un glob in ramura la noi acasa. Si mi-e dor si cred ca am plans in primul an cand mi-am dat seama ca nici nu va mai fi vreunul vreodata.
Asa cum am plans si cand am aflat ca nu exista Mos Craciun. Ca-ntr-un Ajun, mama s-a gandit ca s'tem marisori deja si cu ce ne-om fi dat si noi cocosi ca stim ca-s ei, ca vorbesc colegii, ca hai scoateti ciucalataaa si-a ajuns la concluzia ca e cazul sa ne spuna. Si s-a dus la vecina de vizavi, unde ascunsese cadourile pentru nesimtiti, le-a colectat si le-a adus la boraci, unde boracii se bateau sub bradul de Craciun. Asa si pe dincolo, uite asta-i un joc Scrabble, hai sa-nvatam cuvinte, copii, mai ales tu Misule, ca esti analfabet, asta-i o caseta cu Pasarea Colibri ca tot ascultam noi la picap, pijamale si alte cacaturi. Si se duse fata la culcare, unde a plans infundat ore-n sir, in speranta ca ce stie mama, las' ca vine Mosu' si-mi aduce alt cadou. Sau nu-mi aduce, da' sa vie. Si-a plans fata cu amar, deznadejde si sincer ca un copil, cum nu mai stiu demult sa plang, ca n-ascultase si ea un Mos Craciun cu plete dalbe, ci Canarul galben ca un galbenuuuus.
Pomana porcului, mancatzash. Cand calaream porcu' parlit cu frate-miu si ce distractie pe noi ca ne hatanam pe un animal mort si-i bagam deshtele-n ochi. Copii fara jucarii. Mirosul de Craciun nu-i de cozonac si scortisoara, ii de Matache Macelaru', ba. Tataia care-mi facea un carnat numa' mie, ca eram basinoasa si nu mancam usturat, il lega cu ata rosie si-l atarna in camara de mancam din el pana-n iunie. Masa de Craciun, cu mama, tata, mamaia, tataia, frate-miu. Sangele meu, taticu', in zi de sarbatoare. Tataie s-a dus, mamaie si ea dupa el, sa-l cicaleasca acolo si el sa joace sah, tata a dat-o pe mama afara din casa asta vara si mama are orgoliu de pisda si probabil vrea divort, iar tata e un netrebnic si e singur, frate-miu-i taximetru si-asa mi-e ciuda, ca-i baiat destept, iar cu frate-miu cel mare, al' doar al lu' tata, n-am vorbit din vara, ca am fost prea comoda, desi mi-e drag si dor de el.
Si-am sa fim de Craciun doar eu si Ganja, pisica mea cea handicapata, ca respira de zici ca se destructureaza. N-o sa ma duc acasa, ca nu mai am. Radacinile mele s-au dus, odata cu toate cacaturile pe care le-am mentionat mai devreme. Mamei i-au imbatranit ochii asa de mult in asa de putin timp si-s tristi si seci de prefer sa-mi spal un cutit in stomac decat s-o necajesc. Dar o fac, totusi. Cand l-am pupat si luat in brate pe tata recent, nici n-a stiut cum sa reactioneze. Mi-a tras cateva scatoalce parintesti pe cocoasa de mi-au dansat plamanii. Sa fie decenii de cand nu l-a mai pupat cineva.
Dac-as fi stiut cum va fi Craciunul peste cativa ani... n-as fi facut nimic probabil. La fel cum nu fac nici acum, ca nu prea-i loc de intors. Da'-s amintiri multe. Multe si frumoase, taticu', ca pentru suflet, asa.
"Dar de-acusi", zise el cu glas sfarsit, ridicand un piciorus, "dar de-acusi s-a ispravit."
Vorba lu' un drag de baiat, "Am ales sa nu imi pun sufletul aici, sa nu regret cand o sa ma intorc."
De data asta, io mi-l pun. In sange. Craciun fericit.
