De parca n-am fi luat destule cuvinte de pă peste tot (fie pentru că ne ie lehamite să le spunem în română, că sună mai important în engleza noastră coclită, fie pentru că în loc de Doamnă spunem Madam că franţuzii are nas fin, bă, fie că nu ne ie tocmai la îndemână să zicem în loc de caimac "scârmâzu' ăla care apare-n cana de lapte după ce-l fierbi"), trebuia să zicem veceu la budă. Întotdeauna m-am întrebat de la ce vine dubluvece. Ie una din întrebările existenţiale pe care mi le pun, laolalta cu De ce n-au şi femeile pulă. Uneori ma zvârcolesc noaptea-n pat ca nu ştiu de la ce vine. Ei bine, în noaptea asta o să dorm liniştită. Dacă aveam pulă, aş fi putut să mă gândesc cu mult timp înainte să caut pă gugăl "etimologie wc", dar asta ie alegerea femeilor de pretutindeni: îţi fuţi creierii vreo doo eternităţi, după care alegi soluţia logică şi la îndemână care tooot zăcea acolo. Dar cam asta ie situaţiunea, nu că am fi proaste, dar avem oarecare defecte de funcţionare. Asta numa' pentru că la baza ADN-ului nostru stau o coastă şi o halcă de carne.
Apropos, de ce-a făcut Dumnezeu femeea? Înţeleg, Adam se plictisea. Dar Dumnezeu, în omniscienţa lui, n-a putut sa anticipeze că descendenţii lu' Adam or să iasă tot cu băieţii la bere în loc să stea acasă cu descendentele proastei? Iera mai simplu dacă-i tăia un coi lu' Adam şi făcea din iel un bărbat. Că femee n-ar fi ieşit sigur. Decât una foarte nasoală, pe care decât s-o fută, ar fi luat-o Adam la labă şi în ziua de azi. Adevărat, ar fi fost o mică problemă cu procreaţiunea, dar se gândeau ei la ceva, doar îs băieţi deştepţi (de altfel, s-au şi gândit între timp, doar că sperma inseminată în rahat n-a dus încă nicăieri. Dar suntem într-o perpetuă evoluţie).
Să revenim la căcăstoare. IATĂ! Cât de neaoş, cât de autentic! Ca să vă lămuresc, vece vine de la Water Closet. Adică un dulap în care se îngrămădeşte apa. Nimic despre căcat, însă. Păi în baza acestei traduceri cuvânt cu cuvânt (ca sa nu zic mot-a-mot), hai să spunem şi la chiuvetă tot wc. Şi eventual să ne defecăm în ştrandul comunal, că, na, ie aceeaşi Mărie, doar că la o scară mai mare. Un mega veceu. Spun asta deşi am convingerea că am înghiţit cu fiecare gură accidentală de apă de mare, piscină sau ştrand, einşpemii de adeneuri. Necivilizaţii pulii mele.
În orice caz, am început să mă gândesc la asta când m-am dus şi io ca tot omu' să-mi fumez ţigara în budă, întrucât căminul în care stau ieu are această politică stupidă cu "vă fac referat dacă fumaţi în cameră sau pe hol". Asta pentru că şefa de cămin, pe lângă faptul că ie o ţigancă de la ţară care şi-a depăşit vag condiţia (şi să nu uităm că o cioară bună ie o cioară moartă), ie şi nefumătoare. Ce câcat, de parcă n-aş putea să incendiez camera în mod deliberat.
Da deci eram în budă. Mă îndreptam către cabina mea (budă la comun cu tot etajul cel mixt, fireşte, lux), ultima dinspre geam, ca să nu sesizeze nimeni mârşăvia. Observaţi, vă rog, cum femeile se ataşează afectiv de toate porcăriile, de la scame ceva mai mari de pe ciorapi, la veceuri şi până la bărbaţi. Nu ştiu cum am ajuns eu să susţin că ăla ie veceul meu, când se cacă toata lumea în el, mai puţin când stau ieu pe iel. Mă rog.
Mă îndrept jubilând înspre dânsul, cand, zdrang. Vă explic imediat zdrang-ul, nu înainte de a vă întreba dacă şi voi vă uitaţi aşa, orientativ, în budă înainte de a vă aşeza. Nu că ar avea mare importanţă că te caci peste căcatul altuia. Ba dimpotrivă, din punctul de vedere al marcării teritoriului, acum ieşti rege. Pe de altă parte, în condiţiile în care există deja o fecală plutind în tron şi tu ai vreo căcare nesimţită în tine, care spulberă apa precum a despărţit Moise Marea Roşie, ie destul de incomodă incertitudinea aia de "oare pe fesele mele au sărit stropi de apă, de căcatu' meu sau de căcatu' întregului palier?". Întrebam, deci, orientativ. Dacă nici unul dintre voi nu se uită, să ştiţi că nici eu, cam ce fel de ciudată mă credeţi.
Aşadar ZDRANG. Ceea ce la prima vedere părea un căcat extraordinar de împrăştiat, da' extraordinar, genu' ăla pe care îl observi şi dacă nu te numeri printre cei care se uită înainte, iera de fapt varză călită. Mitul conform căruia studenţii mor de foame... BUSTED! Dacă ar suferi atât de tare, ar fi mâncat-o şi stricată. Ba ar fi mâncat-o şi semi-digerată şi regurgitată în ligheanu' de la marginea patului după o beţie cruntă.
Bun. Depăşind faptul că toată chestia asta porneşte de la ciuda si frustrarea mea că ăla are ce mânca şi ieu nu, putea să tragă apa. Suntem cu toţi de acord cu asta, da? Că apa n-o tragi doar după ce te-ai căcat, o tragi din bun simţ când observi că apa din veceu şi-a schimbat culoarea, mirosul sau consistenţa (da, mă număr şi printre ăia care se uită şi post-ridicat. Da' mai rar). Ieu, de atâta bun simţ cât zace-n mine, trag apa şi când am o tentativă eşuată de a trânti ceva în closet, pentru reîmprospătarea olfactivă.
Mă rog. M-am dus în buda de peste drum (vis-a-vis) şi cum mă gândeam cum o să scriu ieu asta de îndată ce îmi termin ţigara, mi-am imaginat şi cam ce reacţii o să stârnească. Deducţiile vor fi: pe langă faptul că exprimarea mea are mai mult testosteron decât Vandam si Brusli la un loc, sunt o scârboasă care vorbeşte dubios de mult despre căcat. Adevărul ie că sunt o delicată. Sunt atât de gingaşă încât m-am constipat teribil de când stau în cămin. Nu mai ştiu de când n-am mai avut un scaun decent. Nu pentru că aş trage pârţuri extraordinar de zgomotoase şi mi-ar fi jenă să mă screm puternic. Nu pentru că mănânc numai Mec şi n-am mai mâncat o ciorbă din fragedă pruncie. Doar pentru că nu suport gândul căcatului sincron. Suflete căcându-se la unison. Apropierea spirituală prin dejecţii. De la anus la anus.

Ei, luând în calcul ultimele evenimente care s-au petrecut în viaţa mea goală, tristă şi urâtă, se pare că paharul norocului meu nu numai că a fost întotdeauna pe jumate gol (în ciuda străduinţelor mele de a-mi impune oarecare convingeri optimiste), ba Fortuna i-a făcut şi ditamai gaura în cur, prin care s-a scurs sistematic tot conţinutul. Astfel încât paharul meu acum nu e nici jumate plin, nici macăr jumate gol, e gol pur şi simplu. E porno de gol.
Later edit: Mdam, probabil că eram nefutută când am scris asta, sau cu un puternic sindrom premenstrual. La ora actuală, aproape la un an cu maşina timpului de la postarea asta, sunt iarăşi într-o etapă d-asta de Viaţa mea e goală, tristă şi urâtă. Doar că acum ştiu că câcaţii din viaţă, la fel ca bărbaţii, vin şi pleacă. Şi c-o să fie bine. Somehow. Aşa că până mă pun pe picioare, în loc să las viaţa să mă fută, am să-mi bag eu pula-n ea.

Sau "Oh, nu vom muri". Nu ştiu ce m-ar bucura mai mult. Aş vrea măcar să mor dupa ce aflu rezultate examenului de admitere, aş vrea să mai apuc să mi se facă măcar un sex oral, aş vrea să nu mi se propună sa fac sex oral "Hai, fă, mă laşi să mor cu coaiele umflate?". Aş vrea să apuc să mai mănânc un McPuişor şi să mă piş pe colacul de la Mec, aş vrea să îi zic maică-mii că din cauza ei am retard afectiv, aş vrea să mă bălăcesc în mare, aş vrea să merg cu ultimul metrou de noapte, gol, care să nu duhnească a cioban decât de la mine, aş vrea să adorm în braţele cuiva şi să nu ne mai trezim. Aş vrea să am 7235 de vizitatori de blog care să-mi spuna că sunt genială şi că şi-ar fi dorit foarte mult să apuce înainte să moară să-mi facă câte un sex oral de căciulă. Deci aş vrea să apuc să mi se facă aproximativ 7253 de blow-job-uri (ca sa evit se folosesc pluralul problematic sexe sau sexuri). 7253 de orgazmuri. În fine, hai să nu fiu egoistă, deşi ăsta e un alt lucru pe care aş vrea să-l fac înainte să mor (deci, pentru că nu-l voi face, aştept multele mele sexoase orale).
Aşadar, iată şi dorinţele altora:
1. Dana: Dana e blondă şi crede că ar avea timp să ajungă pe Champs Elysees. Ceva realizabil, Dana. Un menaje a troi. Bun. Se pare că femeile se gândesc la sex chiar dacă ştiu că vor muri mâine (A, da, aş vrea tare mult ca pana mor s-o întâlnesc p-aia care ar vrea să spună câteva rugăciuni şi să se culce).
2. Oana: Oana e brunetă, dar vrea în Dubai. Ceva realizabil, Oana. Vrea un copil. Până MÂINE?! Un tatuaj, bungee-jumping şi s-o vadă pe maică-sa. Cum, FĂRĂ SEX?!
3. Sevăn: şi-ar suna toate fostele prietene şi le-ar spune că sunt proaste şi că şi-a bătut joc de ele. Constat cu bucurie că bărbaţii nu sunt misogini măcar în faţa iminentei morţi. Altceva? După care s-ar îmbăta. Şi înainte de asta, ar lua-o in braţe pe maica-sa. (Bine că faţă de mă-ta nu eşti misogin, de parcă n-ar fi şi ea curvă). Fără sex? "Da". SFINTE SISOE, chiar e sfârşitul lumii!
4. Cici: s-ar imbăta. Cu sex cu tot. Iupiii, să ne futezăm aşadar!
5. Lele: ar pleca aiurea, cu maşina sau per pedes. Fără sex? "Fără nimic, mă". PĂI CHIAR CĂ FĂRĂ NIMIC.
6. Canal: "Nu ştiu". "Mă, eşti dement, mori mâine!". "Aia e". Nu mai întreb de sex.
7. Fenix Magnificus (prin telefon. Este fanul meu.): Aş veni, te-aş săruta şi strânge în braţe. Fără sex? "Fără". Oral măcar?! :-s
8. Mantzy: "O labă. But yet again, asta aş face şi dacă n-ar fi".
9. Tudor: "Aş vrea să petrec nişte timp cu tine". Nu, că asta intră şi-n timpul meu. Deci e realizabil doar dacă prin timp petrecut împreună înţelegi plăcere orală.
10. Staicu: "Aş viola-o pe Anna Lesko. Asta dacă nu e ocupată". Da, te pomeneşti că o fi cineva care şi-ar dori să o vadă în concert înainte să moară. Poate doar cu alţii care vor de asemenea să o violeze. "Şi mi-aş lua o supradoză". Ce fa' tu mă băiatule, mă, încerci să păcăleşti divinitatea?
11. Sergiu: "M-aş arunca acum". Fiind cel căruia i-a fost dedicat postul "Why breaking up isn't fun", mi se pare o idee bună.
Iată principiile, valorile şi standardele prietenilor mei. Femeile se vor fute până mâine (aparent, cam singure), iar bărbatii se vor îmbata între ei. Neam de poponari.
Atât momentan. Vorbim mâine (?).

Acum vreo două seri, am intrat cu Dana, ghici unde. Nu într-o farmacie, după pastila de a doua zi. Nu într-un sex shop, după dildo-uri gigantice. Nici într-un magazin de şurubelniţe, după şurubelniţe. Păi, atunci eram într-o alimentară să-şi ia sus-numita gumă. În profunda-i inteligenţă platinată, îi cere vânzătoarei: "Aveţi gumă Orbit pentru copii roz?". N-aveau. Ideea e că mi-aş fi dorit al dracului de mult să mă întorc şi să o întreb pe vaca aia antipatică DA' PENTRU COPII VERZI AVEŢI ORBIT?! DAR DACĂ SUNT CĂCĂNII?!

Problema numaru' 2 cu care m-am confruntat zilele astea are tot legătură cu copiii. Nu ăia roz, nici turquoise, nici ciclamen, ci ăia de culoarea pielii, pulifricii ordinari. Ieri mă dădeam cu trenul înspre capitală. În faţă, doo studente. În stânga, un plod şi cu mă-sa. Una din studente scoate o pungă de pufuleţi (nu mă aşteptam să scoată vreo ciocolată sau icre de Manciuria) şi îi oferă micului diavol rânjindu-se ca proasta. Ai să ghiceşti că mie nu mi-a dat. Now, I really don't get it. Puteam să fac şi eu un efort să-mi las balele să curga nestingherite, dacă asta m-ar fi făcut mai simpatică. Că altceva nu văd atractiv la ei. What the fuck is it about kids?! Progenitura mânca, arăta ca o pungă de mălai şi idioatele se râdeau în continuare. Bineînţeles că într-un final ipocrita din mine a ieşit urlând la suprafaţă şi a zâmbit la puşti. Care mi-a zâmbit înapoi, plin de mămăligă, fi-i-ar faţa a dracu'. Bun, ideea e că între timp, unu' i-a oferit alune, unu' biscuiţi, iar eu îmi doream să-i ofer o mare muie. Problema era că muie n-aveam la mine, ci doar o sticlă de suc. Timp de o oră jumate m-am simţit prost, în ciuda acutei mele lipse de bun-simţ, că nu puteam să-i dau nimic. Da, ştiu că aveam suc, tocmai căcatul ăsta îl mâncam, dar nu puteam să-i dau, că n-aveam în ce, că doar alea nu-i mestecau pufuleţii înainte. M-am gândit la un moment dat să-i pun un dop de suc, da' dacă nu s-ar fi săturat şi l-ar fi cerut şi pe al doilea? Am certitudinea ca i-aş fi trântit sticla în cap dacă emitea asemenea pretenţii, plus că nici mie nu-mi convenea la urma urmei să-şi lase scuipaţii lui dulci de copil pe sucu' meu, cum n-aş vrea de altfel să beau scuipaţii nimănui, nici mucii, sudoarea sau alte fluide (sau solide) corporale. Ei, şi poate că am exagerat, poate că aş fi putut să-i dau, dar poate, de asemenea, că n-am vrut. Mama din mine a căutat să-l protejeze, pentru că era totuşi un copil, şi tare n-aş fi vrut să ştie de la vârsta asta ce gust au cofeina, tutunul, alcoolul şi sexul oral din sticla mea de Mountain Dew. Da, bă, ce simţ matern am în mine, băga-mi-aş.

Astea ar fi fost singurele mele probleme pentru zilele astea. DAR. În timp ce scriam, pe Antena1 începe oligofrena să vorbeasca despre viitorii jurnalişti, pe un ton aşa, gen, persiflant, lol. Cum că ce şansa le oferă ei tinerilor. 'te-le-aş creşterea-n cur. Azi-dimineaţă, la facultate, aşteptam ca sclava (and I like that) să intru, să susţin căcatul ăla de probă şi să plec. Hop ţop căcănarii de reporteri. O vacă o intervieva pe o blondă. Blonda avea cea mai ingenuă si candidă privire, bâlbâindu-se galeş, că ce pula ei, o dă la tivi. "Păi... ie multă lume... avem iemoţii". Booon. Îi mai hărţuieşte pe vreo 2, când mă trezesc cu ia fix în muie. "Vorbim un pic?". (Ce abordare profi, fată! Vorbim cât vrea pasărea salariului tău pe care nu-l meriţi pentru că eşti o cretină. Da' fără becu' ăla roşu că mă inhibez şi ese urât, fă!). Hă-hă, zic, acu-i acu'. Nu, zic, mulţumesc. Scuze. Perfect. Pardon. "Ai emoţii?". Nu, fă, am comoţii. Mă rog, pare că a inţeles că nu sunt cea mai bună alegere în ceea ce priveşte un interviu. Însă bou' cu camera nu e de aceeaşi părere, drept pentru care işi beleşte obectivu' înspre mine, cu tot cu bec. Înjur printre gingii. Futu-te-n cap. Ei, da, iar în seara asta, printre toţi oligofrenii care se visează la ştiri, meteo şi sport, adicătelea făceau pamflet de noi ăştia mici că io-te ce proşti s-tem, cum ierau iele toate ânbrăcate şi adicătelea gen lol toante. Că noi toţi care ne aflam acolo dimineaţă vrem să facem jurnalism de televiziune. Adicătelea cam ce fel de sclav de jurnalist mai scrie. Andrei Manţog. =))
În fine, nu asta e ideea. Esenţial ie că din cele 15 minute ale mele de celebritate, căcănarii mi-au mâncat o secundă pe ştirile de la 23, god damn it!

Si... cam care e idealul tau feminin?
Ne gandim cumva amandoi la femeia aia gratioasa, zvelta, gingasa, cu trasaturi de papusa? E femeia de care te indragostesti inevitabil pentru ca roseste, e femeia pe care incerci s-o faci fericita si te simti incapabil daca nu reusesti asta in permanenta? E femeia de care-ti aduci aminte cand te imbeti si dupa care plangi? E femeia care nu face pipi, nici caca, pentru ca asta ar intina-o si ar face-o la fel de umana ca noi, restul? Ea e cea careia i-ai iubi fiecare rid si ai gasi in el un dram in plus de intelepciune, vesnicie si frumusete? Viitoare mama a copiilor tai? Femeia care nu fumeaza, nu consuma alcool, nici cafea, ci bea doar ceaiuri cu esenta de dragoste, femeia pe care vrei sa o privesti cand doarme, femeia care nu sforaie, ci careia doar ii tremura usor narile, ea e, nu? Femeia care pune un smiley face la sfarsitul fiecarui sms, femeia pe care o astepti in ploaie, femeia care iti insenineaza zilele, femeia fata de care pentru prima data in viata ta vrei sa fii tandru, atent, sensibil, charismatic, naucitor, irezistibil si nu reusesti sa fii decat stangaci, ordinar si atat de transparent. Cea cu care vrei sa faci dragoste, nu sa i-o tragi pervers.
Bun, am inteles. Si atunci eu unde ma situez? Eu, aia care te fute, care vorbeste la fel de porcos ca un barbat, careia nu ii e teama ca o poti cataloga ca fiind usoara sau vulgara. Eu, cea care priveste absent si cand o intrebi stupid la ce se gandeste iti spune ca la nimic, pentru a nu-si demasca vulnerabilitatile. Pentru ca am slabiciuni, pentru asta nu m-ai putea iubi niciodata? Sau pentru ca nu ti le dezvalui, la fel cum nu ma dezvalui nici eu in fata ta? Pentru ca ma gandesc la sex si nu sunt feciorelnica? Pentru ca n-am nici o retinere in a mi-o trage cu o echipa de rugby? Iata-ma, sunt tarfa pe care vrei doar s-o posezi, s-o posedezi, s-o lasi stiind ca nu-i pare rau. Femeia care te roaga s-o lasi cand insisti sa ramai. Care e pasiva, distanta si indiferenta fata de copilul din tine, care e de parere ca e necesar sa fii barbat, nu muiere plangacioasa, care rade de tine cand plangi, care te batjocoreste doar ca sa te intareasca? Sunt, da, eu, sunt cea care nu se simte ofensata daca i te adresezi cu "pizda ma-tii" si cea asupra careia n-ai sa stii niciodata ce efect ai fi avut daca i-ai fi spus "iubita mea". Aia care s-ar fi inmuiat in fata senzatiei ca ai avea vreun sentiment, oricare. Care simte ca nu e vrednica de afectiunea ta si nici n-o cere. Pentru ca te cearta si te iarta oricat de josnic ai fi, pentru ca nu o sa fie niciodata o nimfa, ci o sa ramana in permanenta o himera si o enigma asupra careia nici macar nu te mai opresti s-o deslusesti. Pentru ca te iubeste dar se iubeste pe ea insasi mai mult, alteori mai putin, mult mai putin, ba chiar se uita in fata nevoilor tale, care nu-si iarta niciodata slabiciunea de a se fi indragostit de un barbat care cauta printese.
Cauta in continuare femeile delicate, mamele copiilor tai, femeile silfide. Cauta sa simti in continuare ca futi fulgi de nea atunci cand i-o tragi, gingasa asa cum e. Caci Mama Dolores, tarfa, taratura, heartless, femeia vulgara, ciudata si neinteleasa, o sa fie in permanenta acolo sa rada de tine cand plangi. Pana cand se va dezintegra in bucati mici mici mici de sange, carne, pofta, asternut, dorinta, repulsie, frustrare si dragoste neimplinita. Si se va reintrupa probabil in universul altui barbat la fel de ignorant si bastard ca si tine.
Ai sa-mi simti lipsa fara sa-mi constientizezi absenta, si-ai sa te ratacesti incercand sa-ti aduci aminte numele, chipul sau entitatea mea.

De ce nu ne mai iubim femeile? (guys' perspective)
Pentru ca nu mai sunt feminine sau sunt, in cel mai bun caz, fortat feminizate cu lac colorat ciobit in puncte strategice ca sa se poata sesiza pamantul de sub unghii. Pentru ca beau bere, ragaie si se freaca cu nesat pe burtile paroase. Pentru ca ragaie pe strada. Pentru ca ragaie la metrou. Pentru ca ragaie in buda pentru a acoperi sonor parturile (cat bun simt, Sfinte Sisoe!). Pentru ca ragaie dupa ce fac sex. Si inainte. Si in cele 5 minute de pasiune cu tot cu preludiu pe care le oferim cu atata darnicie, desi sunt naclaite de sudoare si ragaie. Pentru ca nu mai vor sex. Pentru ca emit pretentii referitoare la dimensiuni, durata, preludiu, nu-ma-musca-de-sfarcuri, metode contraceptive (colcaie de boli venerice dar vai, nu vor copilasi), nu-mi-pune-mana-pe-picioare-ca-nu-m-am-ras sau barbiereste-te-ca-nu-ma-excit. Pentru ca dau telefoane peste telefoane doar ca sa afle ce au mancat prietenele lor, pentru ca ne dau NOUA telefoane peste telefoane ca nu cumva sa emitem o flatulenta fara ele, dupa care vin si ne vantura gratios sub nas facturile. Pentru ca daca le apelam de 2 ori pe zi se simt sufocate. Pentru ca au amanti. Pentru ca merg la cafea, shopping si baruri selecte unde se imbata ca niste porci. Pentru ca nu mai fac mancare, ele mananca la Mec si Cheiefsi, pe cand noi ne putem stinge usor de inanitie. Pentru ca iar ne-am dus cu camasile necalcate la serviciu si pentru ca proastelor dracului nu le mai convine sa mature pe intuneric.
(I: De cati misogini e nevoie ca sa schimbe un bec? R: De nici unul, ca proasta dracu` poate s amature si pe intuneric)

De ce ne iubim in continuare barbatii (fetitza misandra)
Pentru ca desi de bas, ragaie si beau kilometri de bere, cand vin acasa mahmuri se cauta confuz prin buzunare si scot de acolo o ciocolata jumate topita, jumate plina de scame si coji de seminte. Pentru ca ne lasa si ne fac sa plangem. Pentru ca atunci cand dau de vreo dementa hiperposesiva ne trec Gheorghe in telefon si ne suna cand EA e la baie cacandu-se. Pentru ca recunosc ca eram de 753 de ori mai bune asa calme, nesufocante si arogant-orgolios-indiferente. Pentru ca ne sterg lacrimile si mucii. Pentru ca s-ar pitula pana la chiosc ca sa ne ia absorbante. Pentru ca atunci cand ne imbatam ne tin de frunte. Pentru ca ne duc in parc, la mare si ocazional la bere cu baietii. Pentru ca danseaza in chiloti. Pentru ca ne scapa de complexe prin simplul fapt ca nu le pasa daca nu ne-am luat mustata de o saptamana. Pentru ca sunt sacii de box ideali. Pentru ca au si ei amante. Pentru ca sunt porcii nostri si last, but not least, pentru ca sunt barbati si asta inseamna o varie gama de animale: boi, porci, catari, cocosi, tauri, berbeci, lei, claponi uneori.

Dogaru ie profesoara mea de romana (in ciuda acestui fapt, ia nu stie ca verbul "a fi" se conjuga cu "i" cu tot la indicativ prezent pers. a 3a). Si pe langa faptu` ca nu stie ia multe asa, ie si plictisitoare. Iata cum a decurs o ora de romana: scris violet pentru ce a dictat dumneaiei, scris turcoise pentru autodictare.
Toti trebuie sa traim. Insa ieu trebuie sa fac niste pipi.
... dar dau din cap si uneori din coada, sugerand astfel criza comunicarii si depasirea iei.
Rade. Striga: "Pish, pish, pish!"
Lumea ie aceiasi, se repeta. De ce intalnesc mereu aceiasi oameni? Finca Dumnezeu i-a facut la indigo. Ca n-a avut bani de xerox. Ca nici Lui nu I-au mai dat alocatia intr-a doispea. Dar Iel n-a protestat, caci ie zeu, Iel a zis cu vocea-i tunatoare: "Lasati, miseilor, vedeti voi in viata de apoi!". Tot de-aia Noie, din lipsa de fonduri, nu a facut o arca mai mare cu termopane si turnulete incat sa-ncapa si un cuplu de mamuti. Si uite-asa pula si dinozauri. Din acelasi motiv I-a alungat pe Adam si pe Eva din Eden. Ca au mancat mere nu-i problema, dar au mancat din proviziile de ananas si si-au facut pantofi din pielea sarpelui satanic. Adica niste pantofi posedati care ii rodeau asa CRANTZ CRANTZ CRANTZ.
Dupa care Iel s-a odihnit in cea de-a 7a zi, ca sambata seara s-a rupt in discoteca. Desi n-avea bani. A intrat cand ierau badigarzii plecati sa faca pipi si a tras si Iel de o bere toata noaptea. Cand a batut mahmur dimineata la Portile Raiului, Sf. Petru dormea cu basini. Numai Dumnezeitza nu avea liniste (da, Dumnezeitza a iegzistat, dar Biserica, intr-un manifest de misoginism - sau mantzogism ;)) - a promovat patriarhatul). Ia-l astepta furioasa pe Barbac-su cu matura in mana. Dumnezeu, caci despre Iel iera vorba, cu un umor nebun, ii zice: "Faci curat sau ai de gand sa zbori pe undeva?" PAC! o coada de matura dupa ceafa. PAC! a doua. La care Iel, ferindu-se: "Stai, faaa, ce dai, vezi ca te trimit in rai Due! te-am facut din coasta Mea, fa!". "Bine, gata" ingaduie Ia si-i mai arde una in cap, asa, sa-L linisteasca de tot. "Unde-Mi umbli bagabont? Nu stii ca n-avem bani ca nu Ne-au dat astia alocatia?! Piata n-ai facut-o! Cartofi nu mai sunt, nici ceapa, carnatii de Plescoi i-ai mancat cu apostolii la gratar, asa, ca baetii, si nici paine nu ie-n casa! Ca sa nu mai zic ca iar a venit Fi-Tu sa-mi ceara bani de manuale, ca si-a luat pana acu` 7 carti de geografie, de parca Ta-Su n-ar putea sa-i spuna unde le-a asezat pe toate! A, nooo, ca Ta-Su-si bea mintile prin carciumi!". "Hai, gata, fa, taci, ia zi, m-a cautat cineva? Vreun telefon, mail, o rugaciune, ceva?". "E, da, te-au cautat unii ca voiau sa afle ce-a fost mai intai: oul sau gaina. Uite si tu ce creaturi faci la betie! Oameni ti-au trebuit tie?!" PAC! Inca una pe cocoasa. "Zi-le, fa, ca la-nceput a fost cuvantul.". Si zicand acestea, o lua Dumnezeu la bãtae pã Nevasta-sa si da-I omor. Dupa care Iel s-a odihnit. Si uite asa a disparut si Dumnezeitza.
Si uite asa, de atunci sfanta zi de duminica ieste ziua in care barbatii beau bere, se uita la fotbal si-si calca nevestele pe cap.

Am ajuns si eu la prima ora! :D Ie adevarat ca am ajuns cu 20 de minute intarziere, ca personalul de Buzau, dar oricum minunea asta nu s-a mai intamplat de cateva luni bune (spre deosebire de acest fascinant tren, care ieste constant, sarmanii studenti, vai, nu mai pot ajunge la facultati!). Asadar, m-am trezit dis-de-morning (la 7 fara 5, desi telefonul a sunat de dement 10 minute, dar cine sa-l auda? Btw, organismul meu a dezvoltat un sistem de aparare impotriva ceasurilor cu alarma. Am incercat sa alternez sunetele ca sa nu ma obisnuiesc cu iele, dar in scurt timp toate se integrau in fundalul sonor al viselor mele netulburate la vremea cand clopotelul suna inceperea orelor, ba chiar inca vreo 3 ceasuri dupa). Am tras repede un tutun, m-am spalat pe dinti (in special pe cei din fata, nu-mi place sa fiu considerata o persoana insistenta), cu buricele degetelor mijlocii mi-am inlaturat tacticos urdorile, m-am inapoiat in casa (toate aceste actiuni s-au petrecut afara, la burlan. Locuitorii cartierului meu ii multumesc pe aceasta cale lui Dumnezeu pentru ploaia de azi-noapte. Acum avem si noi apa menajera. Si potabila.). In casa, ce sa faci mai intai? Te schimbi in boarfele de scoala (care coincid cu boarfele de mers la cafea, de dormit, de discoteca, de gradinarit, de batut covoarele, de sters veceul s.a.m.d. - tricou, blugi, adidasi), elimini impuritatile si spoiala de pe fata (intrucat ai fost o vaca lenesa si nu te-ai demachiat aseara) cu un servetel umed (adica o bucata de hartie igienica gri si aspra inmuiata in apa de ploaie - are un formidabil efect de scrub!), aplici fixativ la radacina si pe lungimea firului de par dupa care te joci haotic cu pieptenele prin iel (atentie insa! sub nici o forma nu trebuie sa te piepteni cand te trezesti sau inainte de fixativ, coafura ta nu va mai avea nici un farmec, vai!). Am obtinut un look avangardist si totusi finisat, treci la machiaj. Un strat subtirel, decent si de bun gust de fond de ten (1 cm), doua dare de blush si cate o dunga neagra pe fiecare pleoapa, rimel nu se aplica intrucat cel vechi nu a fost indepartat de hartia igienica.
Arat impecabil. Accesorii. Doua bratari, un inel, cercei, lantic cu 3 pandantive, 7 brose, 3 insigne, alti 5 cercei, 2 curele, 273 de agrafe in culori diferite (pot fi aplicate si pe haine) si eventual o diadema cu imitatii de cristale Swarovski.
Bun. Acum hai sa-mi fac si ghiozdanul. Caut 10 minute caietele pentru azi, gasesc 5 din 6, ba chiar si o carte, le trantesc in geanta alaturi de penar, portofel, chei, tutun, telefon, surubelnita, tigaie, robinet, sidi-writer, alte maruntisuri, guma (din care iau una ca sa-mi spal totusi si maselele). Sunt in intarziere. Deci am timp sa mai trag un tutun. Dupa care ma indrept alene spre scoala. Ajunsa acolo, realizez ca nu stiu unde fac germana. Sun o colega de grupa, imi raspunde casuta vocala, vaca proasta. Cand, am o revelatie. Nu cumva MIERCUREA aveam germana prima ora? Controlez in telefon. Ba da. Ie marti. Mi-am luat cartile de maine.
Imi bag pula, ma intorc acasa sa dorm.

Da, dimineata ie frumoasa. Atunci cand deschizi fereastra si respiri aier curat, cand asternuturile iti zambesc, eventual si barbatul din iele, cand franturi de vis se inghesuie in mintea ta. Da, dimineata ie frumoasa. Asta pana cand dai cu uochii de oglinda si devine subit de cacat. Ie sublim cand va treziti amandoi aratand ca doi bursucei bosumflatzei, va pupati, va ghemuiti, alintati si alti mici rahatzei, dar ah, cat as vrea sa ne trezim freş si sa nu-i facem sa vrea doar sa ne pupe pe frunte. :|

Ca sa arat aproape uman, imi sunt suficiente 14 ore de somn, atat. Spre nefericirea mea, nu am parte decat de jumatate de norma, cum s-a intamplat si azi. Diferenta ie ca in doua uore la scuoala ne astepta fotograful sa ne(-o) traga in poze. Poze care ulterior vor fi multiplicate de 40 (patruzeci!) de ori de caciula. FAI MAMA! Asa, ca sa ne ajunga. Adica sa ne ajunga pana in ultimul an de facultate. Nu stiu de ce dracu` ar vrea vreuna din noi sa se prezinte peste 4 ani cu mutra dintr-a douaspea. Dumnezeule, 40 de scuze: "Stii, nu am iesit foarte bine... De fapt asta nu e fata mea, ma strambam. Si oricum m-a luat prin surprindere. Si ieram si pe stop. Mai bine iti arat o poza din telefon sa te convingi. Ce? ããã... 1.3 Megapixeli. A, nu, doar am facut-o alb-negru si am marit contrastul. Cum adica nu seman?! Si seman cu hidosenia asta?! Nu vezi ca am un uochi mai sus si unu` mai jos?! CE?? NU AM FATA ASIMETRICA!" ma rog. ~x(
Pisa-te-ai pã iele de poze tip buletin. Na, in sprijinul campaniei impotriva campaniei Dove pentru o frumusete naturala, am decis sa postez etapele transformarii mele din monstru in zana.

Pt. 1
Good day, sunshine. Sentimente ce ma incearce: lehamite, scarba, sictir, as face neste pipi.
It took me a lot of courage to post this one.
Imi pare rau pentru eventualele dezamagiri. :)

Pt. 2
Anti-cearcan aplicat incorect, ca si restul spoielii.
Dar ma simt mai freş.
NEXT.








Pt. 3
Fond de ten. Adica tencuiala de 2 cm.
Fata mea are o culoare uniforma.
Cu 7 tonuri mai inchisa decat decolteul.
Dar ieu merg blat si perseverez.







Pt. 4
Pudra.
Pac pac.
Pac pac.
CACAT. Mi-am dat pe urechi.







Pt. 5
Mi-am desenat sprancene.

Pt. 6
Imi desenez uochi. I-am facut prea lungi, CACAT.











Pt. 7
Scurtez uochii un pic, aplic fard alb sidefat.
Acum am si uochi. UAU.








Pt. 8
Aplic fard verde smarald.
Ma imbrac in negru azi, deci nu se potriveste.
Perfect.








Pt. 9
Einshpe straturi de rimel.
Sfine Sisoe, am gene!









Pt. 10
Balsam de buze pentru un finish impecabil. Imbracat, indreptat parul, bun, atat, perfet.
Ma duc sa ma trag in poza.








Ce bine ca avem avantajul de a purta masti, n-as vrea sa vad numai oameni urati, n-as vrea ca oglinda sa ma scuipe mereu.

Anti-boredom talking. Am atins azi un subiect tampitzel. Din seria "Intamplari-ciudate-pe-care-daca-le-ai-povesti-lumea-nu-numai-
nu-te-ar-crede-dar-te-ar-banui-de-usoare-manifestari-schizoide", am aflat cum un amic de-al meu, stand in patul lui din Regie (in principiu, doar betiile de-acolo sau gang-bang-urile sunt de poveste), dimineata (4 P.M., fusul orar din Regie), mijind ochii, o lacrima plapanda ii incetosa privirea si asa tembelizata de alcool. Aproape aievea, se facea ca in Dambovita, un barbat in armura executa miscari de Brusli, cu palosh, scut and shit. Incercand sa-si astampere aceasta imagine tulburatoare, inchide ochii, ii mijeste din nou, pentru a gasi, in locul razboinicului de apa curgatoare, o droaie de elefantzei care coborau in jos, alunecand pe-o raza. Zdrang. Nimic dubios pana acum, ba chiar as spune ca sunt halucinatiile aferente unei betii zdravene (ah, mahmureala, lua-te-ar naiba!). Asta pana cand a inceput sa sustina vehement ca nu consumase bauturi alcoolice (si fara sa fi avut golul asta de luciditate, tot era un pic ciudatzel. Ie student, Sfinte Sisoe!). Ma rog, a continuat sa nege ca ar fi baut, la fel cum nega ca ar fi halucinat. Iar una din variante trebuie sa fie eronata. Sau sunt amandoua valabile, si problema ie la mine. Fie am baut ieu, fie traiesc confuz, intr-o lumea mica mica mica, unde elefantzeii-plutitori-pe-raze sunt la fel de probabili ca si o sfera patrata (made in Romania).
Depasind momentul, aproape m-am ofticat, crezand ca ieu n-am nici o intamplare din asta saiens ficshãn. WRONG. Mi-am adus aminte cateva detalii (o prietena a completat restul de poveste, am o memorie asemanator cu mileurile vechi: gaurita, urata si al dracu` de inutila) dintr-o faza tare misto. Sunt in deplinatatea facultatilor mintale, da? DA?! Boon. Ieram intr-o zi pe una din stradutele Buzaului (pe ulitza, ma rog). Mergeam. La cativa metri in fata, zaresc cu coada ochiului o chestie auriu-stralucitoare. Nu insist, desi pana nu demult, as fi ridicat si un scuipat de pe jos daca iera ceva mai aratos. Un barbat din contrasens. Ma depaseste, depasesc si eu chestia de pe asfalt, ma intorc sa vad daca se apleca sa culeaga chestia (na, n-au toti standardele mele). L-am surprins intr-o oarecare genuflexiune, ridicand-o. Ma intorc rapid, nu-i frumos sa te holbezi. Imi adreseaza cateva cuvinte. Daca n-as fi auzit "Sanatate, domnisoara", puteam sa jur ca nu ie decat un alt labar atat de comun pe strazile micului meu satuc. Dar am auzit "Sanatate, domnisoara". Zic, ma rog, fiecare cu fanteziile lui sexuale. Inertia ma poarta mai departe. Vreo 20 de metri mai incolo (sau 18 1/2, nu garantez), intrasem deja pe alta strada, o alta chestie din tzarana imi rapeste privirea. Am recunoscut auriul ala tampit. Din sens opus, once again, un barbat. Nu acelasi. Depasesc sclipiciunea, ma depaseste barbatul. Intorc privirea, il prind pe nemernic in flagrant, ridica spurcaciunea. Fir-ai al dracului (gandesc ieu, cu ochii inapoi la drumul meu). Cand, din spate aud "Sanatate, domnisoara!". :-O. E hai. Cum sa ai un deja-vu al unei intamplari petrecute cu un minut in urma? Si ce-mi urau iei mie? Sanatate?! Nu tu bani, nu tu bani, nu tu bani. CACAT. Deci chiar nu ma deranjeaza ca vad si aud lucruri care nu exista, ma enerveaza ca nebunia mea ie limitata la niste chestii asa de naspa.
Bottom line ie ca faza a fost pe bune, am mers gandindu-ma la asta pana m-am ratacit. NA D-AICI SF, BAAA, FI-MI-AR SCARBA DE ELEFANTZEII TAI!
Acum, noapte buna, lasa-ti si tu gandul sa se culce, pentru ca maine, trezindu-te, sa poti avea si tu parte de cele mai cretine reverii. Inainte de asta insa, iesi la geam si priveste cerul. Un stol de porci falfaie aripile lor de shorici. Shhht. Sãnãtacus!

Cand au aparut pubertinii nostri romani cu numele de 69, toti au spus "uau, ce cul sunt iei." Puteau la fel de bine sa se cheme "de puta madre" sau "master del sexo", din seria "chestii libidinoase, dar cul". Ma rog, 69 ca nume de trupa nu ie ATAT de grav pentru niste tineri, dar cand e vorba de o trupa numita "The 69 eyes", cu niste moshuletzi-roacãri suparati, ie mai mult decat deranjant. Solistul, cel putin, imi aduce aminte de omul negru din piatza care vrea sa ma traga de tzatze, atat de libidinos ie. Ba chiar are gesturi de ghei, desi in clip-ul pe care l-am vazut sunt numai fetitzi.

Booon, clipul pe care l-am vazut. De regula, cand vad un clip misto la tivi, il caut rapid pe youtube. Ieste pentru prima data, cand din prea mult sadism probabil, am cautat pe youtube un clip care m-a oripilat. De regula, cand vad un clip naspa, o piesa naspa, o trupa naspa, schimb postu`, no big deal. Ei, iata ca aseara, la Vh1 Rocks, am vazut "Perfect skin". Vaaaaai. La inceput am ridicat o spranceana /:) de genu` wtf is this, ulterior am devenit frustrata :-L, in neputinta de a schimba canalul, si la final, m-a incercat o stare de :-& (borala).

As spune ca muzical sunt Compact, vestimentar sunt Lordi, sexual sunt Elton John, coregrafic Anda Adam si per total, sunt niste Tokio Hotel ratati. In orice caz, un amestec din care nu poate iesi nimic bun. Decat o pereche de 
silicoane si un curishor foooooarte larg ;)
Ca sa am o oarecare pace cu mine insami, am cautat si versurile, sa nu simt ca ii arat cu degetul, eu, un putzoi care canta in trupa In Sfarsit (n-ai auzit de ia? I made my point) . Minunaaate versuri. Eminescu? Ce Eminescu?! Ce stia Eminescu in afara de insipida de Veromicla? Nimiiiic. Pistol cu apa.
Iei, ca orice roacãri care se respecta, canta 
despre o fata cu tenul perfect. Notiunea de "perfect skin" se repeta de aproximativ 20 de ori. "You've got the looks" 
de 5 ori. "Shake your hips, baby". Nu serios. ctrl+v din nou. "Shake your hips, baby". Nici macar nu mi se mai pare amuzant. Ce naiba, acum va trebui sa adaug si ingredientul Ricky Martin. Sau Shakira, ma rog. "Shake your hips,/You got an L.A. style" ( ca sa vad, na, tocmai acum, ca iera de fapt vorba de Liviu de L.A. - io-te-al dracului ce departe a ajuns). Si culmineaza cu o enumeratie fonfaita (my favourite): "Jenna. Paris. Jessica. Mara. Gene. Jonna.", elementul Mambo nr. 5.
N-as avea nimic de obiectat la tocana asta muzicala, sau n-as face-o public. DAR m-am uitat pe youtube la commenturi sa vad cam cati fani au ei asa, sau daca sunt in pericol sa fiu casapita. Lovitura de gratie, aprecierea profesionist critica a fanilor vizavi de muzichia idolilor lor, a fost un comentariu: "OMG how i would want to have a perfect skin...".


  

Buzaul ieste un oras de 494982 de locuitori. Sugestiv ca 303630 sunt din mediu rural. Deci asa, din fire, Buzaul ieste de fapt un orasel de 191352 de locuitori. Cifra din care lunar mai dispar cativa. Vreo 2 la facultate, 10 la puscarie, 3-4 mor de batranete (sau plictiseala), si restu', pana la 100 (84-85, correct me if I'm wrong), dispar in mediul underground de canalizare.

Obiective turistice. Parcul Crang. Parcul Crang, desi renovat, continua sa fie raiul labagiilor. Singurul lucru diferit ieste ca acum, bietii de iei, au conditii igienice de a se masturba in vazul lumii. De prisos atunci noile felinare, intrucat ei, laolalta cu bulangiii, nu sunt jenati de lumina zilei, ba daca mi-e permis sa privesc din perspectiva lor, chiar se simt excitati, aproape somaţi de soarele zambitor sa-si soata putza si s-o vanture. Politia locala nu face nimic in privinta asta. (asta ar insemna ca iei sa dea amenzile si tot iei sa le si plateasca... get it? ;))
Neeext. Gara Buzau. Singurul lucru functionabil de aici ieste mersul cu năshelu'. Si cel mai probabil lucru ieste calcatul in cacat de boschetar. Sau controlor. Mai degraba de controlor, pentru ca excrementele de boschetar se gasesc doar in pasaj (sunt atat de civilizati incat se caca doar in casa), si nu sunt multi cei care se incumeta sa treaca pe acolo. Tot aici, in buda cu plata (60 de bani - un adevarat chilipir, nu te caca insa in nestire, hartia igienica ie limitata), poate fi gasita casieritza, infruptandu-se cu pofta din chiftele si piure (cel putin asta mi-a fost dat mie sa vad) cu un aspect dubios, apartinand campului vizual al cacatului pe care-l are in gestiune.
NEXT. Piata Mare. Ei, Piata Mare nu ie atat de mare pã cat ie de plina. Nu ie o piata aglomerata, ie o piata ticsita, ie o piata urata. La intrarea in piata, cum intri-n panica, pe dreapta, sunt niste bancute cu umbrelute unde se mananca mici si se bea bere. La doi metri de aceasta deosebita destinatie culinara, se afla un restaurant select. Unde se mananca mici si se bea bere. Pe la jumatatea pietei, unde se intersecteaza fructele si legumele, un om (sub nici o forma nu voi spune tigan, lumea va spune ca discriminez) negru rau de tot vinde bureti de vase, pixuri si ciorapi, toate 3 la 10000. Si intuiesc o oarece simpatie reciproca, desi ieu nu l-as fute, nu l-as trage de tzatze si nu i-as da limbi, cum se lauda iel ca mi-ar face mie.
Urmatoarea halta, Spitalul Judetean. Spitalul Judetean este locul preferat al sinucigasilor in devenire. Vis-a-vis se gaseste cel mai mare complex de pompe funebre, peisaj ce insufla optimism pacientilor aflati la reanimare, la terapie intensiva si neamurilor venite cu portocale si iaurt in vizita la bolnavi aflati pe patul de moarte. Apatia domneste in camerele bolnavilor de cancer si ale celor cu vedere catre "La Ivan". Si ca sa ii mai insenineze, de sarbatori, in vitrine, alaturi de cosciuge, lumanari si prosoape, au aparut beculete colorate si nelipsitul La multi ani!.
Acum cativa ani, in centru iera si singurul veceu cu cinematograf. Intre timp s-a inchis cinematografu' si a ramas din caminul nostru cultural o alta buda infecta.
Restul Buzaului ie o padure mare. Celalalt rai la labagiilor.
In curand, o sa-mi parasesc si eu satucul catre cacapitala. Unde o sa ma iemancipez, scarbita de titlul de provinciala, sau mai frecvent, "taranca venita la Bucuresti". Si, cu nashu' inspre Buzau, o data la nu-stiu-cate saptamani, o sa mi se para asa de linistitoare intoarcerea asta catre primitivitatea mea atat de draga, chiar si cu riscul unei amenzi cat metropola de mare.